dezvaluiri justitie

Amenda CEDO despre care Puterea nu spune nimic. PSD+ALDE cauta solutii pentru detinutii de partid, dar Romania e sanctionata pentru…

…violenta domestica. Iata un subiect real, despre drepturi si familie, in egala masura, ignorat atat de aparatorii drepturilor individuale din Parlament si Guvern, cat si de tradionalistii din Coalitia pentru Familie.

Citim o hotarare CEDO de saptamana trecuta si descoperim ca violenta domestica din familia traditionala romaneasca nu este doar acceptata tacit de autoritati, ci si musamalizata ca fapta penala. Dincolo de ideile preconcepute pe care le-am putea avea despre viata de familie din mediul rural, judecata magistratilor europeni confirma ca statul roman, prin institutiile sale, justifica violenta impotriva femeilor. Evident, pentru o tara cu pretentii de integrare europeana, cutuma romaneasca nu este acceptabila.

Bataia nu e rupta Rai, ci din Codul penal, si, oricate povesti lacrimogene ar extrage televiziunile de casa ale Puterii din inchisori, drama femeilor agresate in mod constant de sotii lor poate fi cosmetizata doar la Bucuresti, nu si la Strasbourg. Cu toate acestea, pentru politicienii zilei, CEDO inseamna doar pretextul eliberarii colegilor corupti din inchisori, iar respectul pentru familie se cuantifica in voturi ciugulite de la Coalitia pentru Familie. Intre timp, contribuabilul roman plateste amenzi, usturatoare nu neaparat prin suma lor, ci prin faptul ca demonstreaza – chiar si pentru ultimii sceptici – ca statul roman accepta violenta domestica.

In hotararea din 23 mai 2017, speta Balsan contra Romaniei, judecatorii CEDO au stabilit, in unanimitate, ca au fost incalcate articolul 3 din Conventia Europeana privind interzicerea tratamentului inuman si degradant și articolul 14, privind interzicerea discriminarii, coroborat cu articolul 3.

Descarca Hotararea CEDO in speta Balsan vs. Romania (.pdf)

Reclamanta, Angelica Balsan, s-a casatorit in 1979 si are patru copii cu sotul sau. Sotul a fost violent cu ea si copiii pe tot parcursul casatoriei, insa, din 2007, de cand a initiat procedura de divort, agresivitatea lui a crescut. Intre doua si zece zile de ingrijire medicala au fost necesare, de-a lungul timpului, in urma fiecarui episoad de violenta domestica. Sigur, inainte de a ajunge la CEDO, reclamanta a alertat autoritatile si a depus plangeri penale.

Organele de cercetare penala din Romania nu au dispus, insa, inceperea urmaririi penale. Pentru magistratii romani, sotul nu era vinovat; in viziunea procurorilor, vina apartinea sotiei.

Spre exemplu, pe 13 si 19 decembrie 2007, cand Angelica Balsan s-a prezentat la biroul procurorului din Petrosani, aratand ca a fost amenintata cu moartea de catre sotul sau, care a parasit domiciliul conjugal impreuna cu doi din cei patru copii, nu a existat nicio consecinta penala. Procurorul a considerat ca reclamanta l-a provocat pe sotul sau si a refuzat sa inceapa orice urmarire penala, chiar daca existau antecedente de violenta domestica.

Momentul decembrie 2007 e doar o mostra de atitudine institutionala dintr-un lung sir de abuzuri nesanctionate. CEDO a constatat ca, atat la nivelul anchetei penale, cat si in instantele de judecata, magistratii au considerat ca actele de violenta domestica au fost provocate, iar agresorul nu poate fi considerat pericol social. In plus, aflam de aceeasi decizie DECO, reclamantei i-a fost refuzata asistenta juridica din oficiu.

9.800 de euro vor fi platiti de statul roman Angelicai Balsan, reprezentand daune morale. Amenda aplicata Romaniei nu va emotiona, insa, pe nimeni. In fata zecilor de milioane de euro amenda, rostogolite de politicini fara niciun temei, doar pentru a arata importanta legii gratierii, cei 10.000 de euro pe care ii datoram Angelicai Balsan vor trece neobservati.

Drama femeilor abuzate fizic si psihic va ramane, in continuare, un subiect tabu. Sau, in cel mai fericit caz, unul secundar. Pentru ca, in ultimul an am decoperit cum deciziile CEDO devin relevante doar atunci cand vizeaza drepturile condamnatilor, preferabil membri de partid. Oamenii in libertate pot astepta in continuare. Ei conteaza, oricum, doar o data la patru sau cinci ani, la vot.

loading...
loading...

Comments

comments

Lasă un răspuns