guvern

Alta intrebare: Ce au in comun judecatoarea Dana Girbovan, viitorul ministru al Justitiei, si Florin Iordache?

Sorin Grindeanu a vorbit la Bruxelles despre profilul viitorului ministru al Justitiei, spunand ca va fi „apolitic, independent, cu un background profesional dincolo de orice contestare”. Teoretic, doar Iisus Hristos ar fi „dincolo de orice contestare”, dar numai pentru crestini, si, oricum, nu are studii juridice. Asa ca, desi e greu de imaginat cine ar putea corespunde descrierii facute de Grindeanu, intuim ca viitorul ministru al Justitiei va fi presedintele unei asociatii profesionale a magistratilor: Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sau Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR).

AMR e condusa interimar de judecatorul Andreea Ciuca, subiectul unor dosare penale instrumentate de procurorii anticoruptie in urma carora i-a fost stabilita nevinovatia. Insa, chiar si asa, Ciuca ramane o „victima” a structurii de forta DNA, iar numirea sa ca ministru al Justitiei nu ar fi o decizie echilibrata. Si chiar daca echilibrul pare sa nu fi fost cuvantul de ordine pentru Guvernul Grindeanu, Ciuca e o varianta prea excentrica pentru Bruxelles. Iar Bruxellesul conteaza pentru Grindeanu, altfel nu ar fi facut anuntul nominalizarii unui ministru tehnocrat la Justitie, intr-o conferinta de presa comuna cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene.

Girbovan, de la UNJR la Guvernul PSD?

Dana Girbovan, pe de alta parte, corespunde profilului cautat de Sorin Grindeanu. Reprezinta doar judecatorii, nu si procurorii, are o vizibilitate apreciata de publicul spectator sceptic la adresa activitatii DNA si, mai important decat orice, a fost un sustinator (cel putin partial) al OUG 13.

Iata ce solicita judecatorul Dana Girbovan, pe 7 februarie, la doua zile dupa ce Guvernul renuntase la ordonanta care a generat cele mai importante proteste de dupa 1989:

<<Plecand de la cele expuse anterior, „Curtea constata ca, in prezent, orice actiune sau inactiune a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei savarsite, poate intra in sfera normei de incriminare. Aceasta constatare determina Curtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fost vointa legiuitorului cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Aceasta cu atat mai mult cu cat Curtea constata ca legiuitorul a identificat si reglementat la nivel legislativ extrapenal parghiile necesare inlaturarii consecintelor unor fapte care, desi, potrivit reglementarii actuale se pot circumscrie savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, nu prezinta gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale”.

Altfel spus Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de „ultima ratio”, a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile.

Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili.>>

O „recomandare” pentru portfoliul Justitiei, facuta in direct

Deci, ce au in comun judecatorul Dana Girbovan si ex-ministrul pesedist Iordache? Convingerea ca, sub un anumit prejudiciu – fie 200.000 de lei, fie mai mult sau mai putin – abuzul in serviciu nu e infractiune.

 

loading...
loading...

Comments

comments

Lasă un răspuns